Muzicieni vestiţi, intrumentisti şi solişti

care şi-au ţinut concetele în sala Teatrului dinOraviţa [12]

Pe data de 6 martie 1873 orăviţeanul Johann Schlunicke a dat un concert  pentru construirea liceului din Oraviţa. Concertul a fost organizat prin participarea lui Hanriette Seymann, Adeline Horvath şi a Gabrielei Sperl. Au fost  prezentate următoarele compoziţii: Concertul in Mi-minor de Mendelsson, Rondo în La-Major de Vieuxtemps şi Sonate de Beethoven.

În acelaşi an pe data de 6 Aprilie Antonio Ronchetti de la Opera Italiană a dat un concert cu participarea Orăviţenilor printre care: Joseph Vrabeţ, Johannes Schlunicke, Frantz Breijter, Anton Martinca, Alois şi Emanuil Seymann.

Pe data de 16 septembrie 1888 virtuoaza vilonistă Louisa Gerger a dat un concert cu participarea orăviţenilor: Eugen Munteanul şi Rudolf Mătăsăreanu.

În anul 1894 pe data de 19 iunie solişti ai operei din Budapesta: David Ney şi Irene Bardosi au dat un concert fiind acompaniaţi de virtuozul Vince şi violonistul Francisc Liedl. Ei au cântat compoziţii de Schumann, Mozart, Bohme, Loewe, Wagner, Gounod, Schubert.

Pe data de 25 august 1897 în sala teatrului Sultana Ciuc de la teatrul din Mainz a dat un concert cu un repertoriu în limba română sârbă şi germană. Ea a fost acompaniată la pian de vestitul pianist Emanuel Pichert. Sultana Ciuc, născută la Vârşeţ, a făcut ca solistă în Germania o carieră frumoasă şi a ajuns să fie o angajată permanentă a Teatrului Orăşenesc din Mainz.

Pe data de 30 septembrie 1898 D-na Irene Vlădia fosta primadonă a operei Comique din Paris împreună cu Atanasie Petrovici, baritonist al operei din Bucureşti au dat un concert cu compoziţii din Verdi, Gounod, Schubert, Donizetti, Faure, Arditi, Scheleti, Ştefănescu şi Bizet.

În anul 1899 pe data de 6 Decembrie vestitul pianist Toepfer de la curtea ducelui Sachsen-Altenburg şi fost discipol al lui Liszt şi Rubinstein a dat un concert în sala treatrului din operele lui Brahms Rubinstein, Grieg, Dvorak, N.W. Dowell, Strauss, Taussig, Liszt cât şi din propriile sale compoziţii.

Pe data de 10 Aprilie 1900 vestitul cor rusesc “Slavynscky” compus din 40 de membrii şi o orchestră de balalaici a prezentat atât cântece populare, cât şi dansuri cu specific rusesc.

Pe data de 25 ianuarie 1902 vestitul cântăreţ de operă român Dimitrie-Popovici-Bayreut care era baritonist la opera Richard Wagner a dat deasemenea un concert sub conducerea lui Gheorghe Dima şi a soţiei sale Maria Dima. Au fost prezentate compoziţii ale lui Mendelson, Handel, Schubert, Wagner, Loewe, Gheorghe Dima., Tsaikovsky, Brahms, Ştefănescu, Wolf şi Schumann.

Pe data de 24 iunie 1904 baritonistul dramatic de la opera din Bucureşti Nicolae Corfescu a dat un concert cu fragmentele din operetele lui Wagner, Ştefănescu, Schubert, Leon Kavallo, Biachi, Dima, Popescu, Schumann şi Mureşan. La pian a fost acompaniat de Jaroslav Lang şi de Ansamblul de cântece româneşti din Oraviţa, sub conducerea lui Gheorghe Jianu, ambii din Oraviţa.

În anul 1905 pe data de 29 septembrie a fost din nou prezent la Oraviţa Nicolae Corfescu care a oferit un concert de cântece din operele diferiţilor compozitori fiind acompaniat şi de această dată la pian de către Jaroslav Lang.

Tot în anul 1905 virtuozul violonist Prof. A. Kneissel din Paris şi Prof. Jean Cuberlik au dat în sala Teatrului din Oraviţa un concert de vioară din compoziţiile lui Tartini, Paganini, Sarasato, Chopin, Bach, Bazzini, Saient-Säen, Ernest. Ei au fost acompaniaţi la pian de Jaroslav Lang din Oraviţa.

Pe data de 9-10 mai 1908 un Ansamblu Italian din Bucureşti, format din 45 de persoane împreună cu orchestra sub conducerea lui Egidio Masinni a dat în sala Teatrului din Oraviţa două reprezentaţii, şi anume: opera Carmen de Bizet şi Trovatore de Verdi. Aceste reprezentaţii au fost foarte apreciate de cercurile de intelectuali din Oraviţa.

În anul 1909 cântăreaţa Anny Reisser-Rosthy a prezentat în sala Teatrului un concert cu arii din Weber, Grieg, Gounod, Liszt, Godtard, Puccini şi Strauss. La acest concert au contribuit şi Orăviţeni ca: Elsa Funcke, Joseph Hedbavny, Karl Kanz, Jaroslav Lang, cât şi maiestrul diletant Oskar Ginskei, care a declamat melodrama Schon Hedwig de Schumann.

Pe data de 12 martie 1912 Irma Heller de la Teatrul Orăşenesc din Cernăuţi şi de la teatrul curţii imperiale Sonderhausen din Germania, a dat un concert în sala Teatrului din Oraviţa prezentând arii de Schumann, Schubert, Hubay, Heller, Bizet, Fescka şi Massanet. Din Oraviţa au participat orăviţeni: Karl Kanz şi Otto Novacovici, mari amatori de muzica.

În timpul primului război mondial la Oraviţa au venit puţini muzicieni pentru a ţine concerte; după dictonul latin: «Inter arma silens muze».

De abia în 1917 la Oraviţa în sala Teatrului a ţinut un concert vestitul vilonist Karl Berger, fost elev al Profesorului Sewig de la Academina de muzică din Viena. Acest concert a avut loc pe data de 17 aprilie 1917. Au fost prezentate arii din compoziţiile lui Händel, Bach, Hummel, San Martinis, Schubert şi Mendelsson. Cele 840 coroane din bilete vândute la acest concert au fost donate Cruci roşii din Oraviţa, fiind predate Dlui Paul Fitz, preşedintele acestei organizaţii.

După primul război mondial a reînceput o revigorare a vieţi muzicale în acest orăşel montan. Au început din nou să vină vestiţi muzicieni, intrumentişti şi solişti care au ţinut concerte in sala Teatrului din Oraviţa. Prin aceasta s-a făcut din nou o punte de legătură spirituală între diferitele naţiuni care au trăit aici în pace şi prietenie.

Pe data de 2 mai 1920 virtuozul nevăzător Profes Mathes, înaintea turnelui său în America, a dat un concert de pian prezentând lucrări din Bethowen. Liszt şi Chopin.

În anul 1920 pe data de 14 august în sala Teatrului a avut loc un concert dat de Lelea Popovici din Bucureşti şi de Ana Voileanu, fosta pianistă a curţii imperiale din Berlin. Amândouă au prezentate arii de Schumann, Chopin, Behams, T. Brediceannu, Serban, Dima şi Voileanu.

Pe data de 1 septembrie 1920 a avut loc un concert al vestitului tenor Traian Gozavescu împreună cu basistul G. Balog cu lieduri şi arii din operele Leon Cavallo, Verdi, Mozart, Dima, T. Brediceaniu, Wagner, Schubert. Pădureanu şi Haley.

Traian Grozavescu a fost un fiu al Lugojului şi a cântat timp îndelungat la opera de stat din Viena.

Pe data de 7 iulie 1921 în sala Teatrului a avut loc un concert oferit de Domnişoara Ana Voileanu şi Jean Bobescu, ambii din Cluj.

În acelaşi an pe data de 23 iulie a prezentat un concert Marcella Klier, cântăreaţa operei din Viena. După un timp ea a devenit orăviţeană, tatăl ei, Dominik Klier, a fost dirijorul corului românesc din Oraviţa.

În toamna aceluiaşi an 1921 pe data de 21 septembrie cântăreţii Nicu şi Virgiane Corfescu de la opera din Bucureşti au dat în sala Teatrului un concert din operele lui Verdi, Wagner, Cavallo şi Puccini.

Viaţa muzicală din Oraviţa cunoscut din nou o asccesiune în 1922 pe data de 2 martie când Balog A. din Cluj a dat un concert de cântece şi lied-uri de Strauss, Wolf Brediceanu, Puccini, Wagner, Mahler, Liszt,  Hubay, d’Albert şi Reger.

Pe data de 3 februarie 1923 D-ra Aca de Barbu şi Traian Grozavescu de la Opera Naţională din Cluj au dat un concert în sala Teatrului acompaniaţi la pian de Dr. Joseph Willer.

Pe data de 20 iulie 1923 asociaţia corală Carmen din Bucureşti a prezentat un concert de lieduri în sala Teatrului din Oraviţa.

În anul următor 1924, pe data de 5 octombrie, Viginia şi Nicu Corfescu de la opera din Bucureşti au dat un concert de lieduri şi arii din Tosca de Puccini.

În aprilie 1925 corul Cântarea României din Bucureşti sub conducerea lui Matei Boteza a dat un concert de cântece ale mai multor compozitori.

Pe data de 26 iulie D-na Aca de Barbu de la Opera din Cluj a oferit în sala Teatului un concert seral de lieduri.

Pe data de 13 iulie 1926 Asociaţia de Muzică şi Cânt din Anina sub conducerea muzicală a inginerului Karol Chodora a prezentat opereta Crai Nou de Ciprian Porumbescu şi un libret de V. Alecsandri.

Pe data de 16 februarie 1927 basistul şi prietenul lui Grozăvescu, Chivari a prezentat in sala Teatrului din Oraviţa un concert şi cu această ocazie s-a ţinut şi un moment de reculegere pentru regretatul Traian Grozavescu, marele cântăreţ al Banatului care a murit la Viena într-un moment tragic. D-l V. Epure din Oraviţa a ţinut o cuvântare de doliu urmata apoi de prezentarea unori discuri cu vocea lui Traian Grozavescu.

Pe data de 17 mai 1927 tenorul George Dippon de la opera din Cluj a dat un concert cu arii din diferite opere. George Dippon a fost discipol a lui Fraz Stener din Viena, fiind coleg cu Traian Grozavescu.

În acelaşi an pe data de 6 august 1927 Marcella Klier în calitatea de profesoară de muzică a dat un concert în sala Teatrului în colaborare cu regimentul 94 infanterie din Oraviţa prezentând arii din operele Trubadurul, Traviata, Tosca, Les Bohemiens, Butterflei, Carmen, cât şi lieduri de Franz Schubert şi Tiberiu Brădiceanu.

Pe data 27 august 1926 violonistul Ladislau Merza de la conservatorul din Bucureşti a prezentat un concert în sala Teatrului. El a fost un fiu al Oraviţei.

Pe data de 8-9 martie copilul supra-dotat de 6 ani Karl Heinz Schuller a dat un concert de pian din compoziţiile lui Beethowen, Grieg, Schummann, Chopin, Moscovici şi Thuile.

În anul 1928 pe 16 aprilie Adrian Criţiu, după întoarcerea sa din călătoria din Italia, a dat un concert cu arii din operele Italiene.

În vara anului 1928 pe data de 30 iunie Asociaţia de muzică şi cânt din Reşiţa sub conducerea lui Adalbert Henn a dat un concert cu lieduri şi fragmente din opere muzicale ale compozitorilor Just,  Pappet, Loewe, Schubert, Meyer şi Tchaikowsky.

Pe data de 19 noiembrie 1929 Margareta Roll acompaniată de pianistul Walter Welsch din Berlin a dat un concert prezentând arii ale diferiţilor compozitori.

George Enescu la Oraviţa.

Pe data de 5 noiembrie 1931 marele maiestru George Enescu a onorat cu un concert de vioară oraşul Oraviţa.

Aceasta a fost momentul culminat al vieţii culturale şi muzicale al Oraviţei. La acest concert a fost acompaniat la pian de profesorul de muzică Karl Kanz din Oraviţa. Iubitorii de muzică au cinstit cu această ocazie pe cel mai mare artist Naţiunii şi al epocii.

Prezenţa sa în vechea sală a Teatrului din Oraviţa a constituit în acelaşi timp o cinstire pe care marele maestru a acordat-o celui mai vechi Teatru din România pe scena căruia şi-au manifestat măiestria nenumăraţi artişti, solişti, muzicieni şi coruri care au prezentat nenumărate programe, lieduri arii şi operete publicului iubitor de muzică din Oraviţa care l-a rândul său a adus dovezi de mare apreciere şi cinstire.

Ovaţiile şi jerbele de flori oferite au fost o dovadă de înaltă apreciere a minunatei muzici care a copleşit simţămintele orăviţenilor.

După concert a avut loc o masă festivă la restaurantul Coroana dată în onoarea celui mai mare muzician al naţiunii române, la care au luat parte oaspeţi câţ şi conducătorii oraşului.

Amintirea acestei manifestări a rămas în memoria orăviţenilor care şi astăzi îşi aduc aminte de acest eveniment cultural petrecut la Oraviţa.

George Enescu a onorat publicul din Oraviţa prin semnarea numelui său în cartea de onoare a Oraviţei. Pe tot parcursul prezenţei sale aici a fost găzduit în locuinţa Profesorului Karl Kanz de pe strada Eftimie Murgu.

În acelaşi an pe data de 1 aprilie 1931 D-na Mia Petala şi Prof. Leo Freund au dat un concert în sala Teatrului cu arii din Mozart, Donizzeti, Gordigiani, Schubert, Max Regert, R. Strauss, Pucinii, Johann Strauss, Brediceanu,Velceanu. Mia Petala a fost acompaniată la pian de Prof. Leon Freund.

Oraşul Oraviţa a continuat să organizeze în sala Teatrului serii distractive, fiind prezentate în afara muzicii, piese scurte de teatru, seri de poezie, opere şi balet.

În anii celui de-al doilea război mondial şi după aceea viaţa muzicală şi teatrală din Oraviţa afost mult diminuată până la deschiderea în anul 1947 a Operei de Timişoara de către Aca de Barbu. După această perioadă a reînceput aceasteă activitate.

12)            MAURUS, Hartwig, Die Bergstadt Orawitz.